Tristetea o patrunse pe tanara fata de 14 ani...Din nou sta la fereastra,priveste stelele si se gandeste...o lacrima cristalina ii uda fata rosie...isi pune capul in poale si incepe sa planga cu mii de lacrimi.Ceea ce simtea ea nu se putea descrie in cuvinte.Amintindu`si parca din reflex deschide sertarul si ia un carnet negru.Ii deschide copertile si gaseste o pata mare de sange care murdarise toata pagina.Copila nu lua in seama,crezand ca e doar ca aranjament.Pe a doua pagina se observa o pata mai mica de sange.Pe aceasta pagina poate scrie...Isi ia un pix roz din sertar .Incet,cu ochii in lacrimi,incepe sa scrie
,,As vrea sa dau timpul inapoi.Sa nu il fi intalnit vreodata,sa nu il fi privit in ochi.As fi vrut sa nu vorbesc cu el,sa nu fi existat acel sarut pe jumatate de buza din greseala intre noi,sa nu fi dansat impreuna...sa nu imi zica in acea seara ca ma iubeste si pe urma sa aflu ca e cu altcineva.De ce trebuie sa mi se intaple mie toate astea?Cu ce am gresit eu?Era singura persoana...era totul si credeam ca sunt si eu asa pentru el...dar m`am inselat"
Inchise jurnalul si deschise calculatorul.Acelasi status: ,,Nu mai suport viata asta...Nu vreau sa vorbesc cu nimeni"
Citeste iar si iar ce ii zicea el...cuvinte fara rost.Inchise calculatorul si se uita in oglinda.Nu parea sa mai fie ea.Isi atinse fata si tipa furioasa aruncand oglinda.Mama ei urca imediat si ii batu la usa.O intreba ce are.Ea,cu o voce duioasa spuse:
,,Nimic...am scapat oglinda...strang acum"
Coborand,cu ochii rosii,mama ei i se adresa sotului
,,E fara speranta...nu vrea...pur si simplu nu mai vrea sa iese din camera"
Tanara privi pozele din telefon pentru a mia oara.Mai deschise odata sertarul si se uita in jurnal.Surprinzator mai scria ceva
,,Linisteste`te...nu`si are rostul.."