CERN, laboratorul european de fizica particulelor, a anunțat oficial chiar astăzi, 7 august 2008, data primei încercări de a circula un fascicul de protoni prin acceleratorul Large Hadron Colllider (LHC). Este vorba de 10 septembrie 2008, o lună și un pic de astăzi înainte. Vă prezentăm mai jos traducerea noastră a declarației de presă.
CERN a anunțat astăzi că prima încercare de a circula un fascicul de protoni prin acceleratorul Large Hadron Collider (LHC) va avea loc pe 10 septembrie 2008. Vestea vine odată cu anunțul că etapa de răcire a acceleratorului a fost îndeplinită cu succes. Lansarea acceleratorului va putea vizionată în direct pe internet la http://webcast.cern.ch și la televizor prin televiziunea Eurovision.
LHC este cel mai puternic acceelerator de particule din lume, producând fascicule de șapte ori mai energetice decât următorul cel mai puternic accelerator din lume (n.t. acceleratorul Tevatron de la laboratorul american Fermilab). De asemenea, LHC va produce de 30 de ori mai intens atunci când va atinge funcționarea optimală, probabil prin 2010. LHC-ul este găzduit în un tunel lung de 27 de kilometri (n.t. aflat la 100 de metri adâncime sub orașul Geneva, la granița între Elveția și Franța). În plus, LHC-ul folosește tehnologii care nu ar fi fost posibile acum 30 de ani (n.t. Acum 25 de ani a început construcția acestui tunel pentru un accelerator care accelera și ciocnea electroni și pozitroni, denumit LEP). Astfel, în un anume fel, LHC-ul este propriul său prototip.
Camera de Control a CERN, de acolo de unde LHC-ul va fi operat și unde televiziunile vor avea acces pe 10 septembrie.
A porni un accelerator nu e la fel de simplu ca a aprinde lumina într-o cameră. Testele de validare cupriind mai multe etape. Întâi, fiecare din cele opt sectoare ale acceleratorului sunt răcite. Apoi, 1600 de magneți superconductori sunt testați electric și, rând pe rând, curent la valoarea nominală este făcut să treacă prin fiecare dintre ei. Urmează pornirea simultană a circuitelor electrice din fiecare sector în parte, iar apoi simultană a celor opt sectoare. Astfel, toți acești magneți vor lucra ca un singur aparat.
Procedeul descris mai sus se apropia de finalizare la sfârșitul lunii iulie, căci toate cele opt sectoare operau la temperatura de 1.9 grade Kelvin (deasupra temperaturii de zero absolut, adică la -271 grade Celsius). Următoarea etapă o reprezintă sincronizarea LHC-ului cu acceleratorul Super Proton Synchrotron (SPS), adică ultima piesă din lanțul de accelerare (n.t. există mai multe acceleratoare, fiecare preluând protonii la o energie și accelerându-i până la energie mai mare, apoi predându-i următorului accelerator, care îî accelerează mai departe. Ultimul din această serie este LHC-ul. Tot un astfel de lanț de accelerare servește și acceleratorul Tevatron de la Fermilab). Coordonarea celor două acceleratoare trebuie să aibă o precizie de mai puțin de o nano-secundă. Un prim test al acestei sincronizări este plănuit pe 9 august 2008 pentru fascicolul de protoni care circulă în sensul acelor de ceasornic. În săptâmânilor următoare va avea loc testul pentru fascicolul de protoni care circulă în celălalt sens de rotație. Testele vor continua și în septembrie, pentru a ne asigura că întreaga mașină (întregul lanț de accelerare) este gata pentru a accelera și ciocni fascicule de protoni la energia de 5 TeV pe proton. Aceasta este ținta de energie pentru 2008. (n.t. spre comparație, acceleratorul Tevatron de la Fermilab, care este în prezent cel mai energetic accelerator din lume, are protoni la energia de 1 TeV, iar când LHC-ul va atinge energia nominală în 2009, va avea 7 TeV pe proton). Dacă toate testele sunt cu succes, pe 10 septembrie LHC-ul va primi fascicule de protoni la energia de 0.45 TeV.
Schematică a acceleratorului LHC, la 100 de metri sub pământ, precum și localizarea experimentelor sale.
Odată ce se va confirma că cele două fascicule la 0.45 TeV for circula stabil în sensuri diferite, ele vor fi puse să se ciocnească. Apoi fasciculele vor fi accelerate până la 5 TeV, ducând frontiera fizicii particulelor și mai departe (n.t. În prezent, coliziunile cele mai puternice sunt cele de protoni și antiprotoni ale acceleratorului Tevatron, fiecare având 1 TeV pe proton sau antiproton).
"Terminăm acest maraton cu un sprint", spune Lynn Evans. "A fost un efort susținut și cu toții suntem nerăbdători să lansăm programul de cercetare de la LHC".
Imagine a interiorului tunelului acceleratorului, la 100 de metri sub pământ.
CERN va lansa în mod regulat știri despre acest progres, până când vom ajunge la coliziuni de particule. Jurnaliștii care doresc să fie prezenți la CERN pentru primele coliziuni pe 10 septembrie trebuie să fie acreditați cu biroul de presă al CERN. Datorită capacității limitate, prioritate se va jurnaliștilor de știri. Evenimentul va fi transmis și pe internet la http://webcast.cern.ch și va fi distribuit și prin rețeaua de televiziune Eurovision.
Un centru media va fi instalat și la sediul principal de la CERN, iar acces la centrele de control ale acceleratorului și experimentelor sunt limitate și vor fi alocate primilor veniți. Acestea includ posibilitatea de a filmla din Centrul de Control al CERN, de unde LHC-ul va fi operat. Numai televiziunile vor putea avea acces in Centrul de Control al CERN. Nu va fi posibil accesul în tunelul acceleratorului.
Pentru mai multe informatii și procedurile de acreditare, vă rugăm vizionați: http://www.cern.ch/lhc-first-beam
CERN, sau Laboratorul European de Fizica Particulelor, denumit în franceză Centre Europeen de Recherche Nucleaire și în engleză European Organization for Nuclear Research, este cel mai mare laborator din lume în domeniul fizicii particulelor. Locația sa este la Geneva. În prezent, statele membre (în albastru țările fondatoare, iar în verde țăriile care au aderat la CERN mai târziu) sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Ceha, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia și Ungaria. (n.t. România este ultima țară din fostul lagăr socialist care nu este încă membră CERN, până și Bulgaria este membră încă din 1999!). India, Israel, Japonia, Federația Rusă, Statele Unite ale Americii, Turcia, Comisia Europeană și UNESCO au statut de Observator.
Declarația de presă a CERN din 7 august 2008 poate fi citită în original aici. Ea a fost tradusă de Adrian Buzatu pentru www.StiintaAzi.ro și www.FizicaParticulelor.ro . Pozele au fost adătugate de noi, nu erau în declarația de presă inițială, mai puțin prima poză.