CATI DINTRE VOI ATI TRECUT PRIN PERIOADE DEPRESIVE SI DE CE?
Si cati dintre voi ati urmat un tratament, o terapie, orice care sa va ajute?

erena toate trec...cat despre depresii eu nu am suferit niciodata din fericire...dar majoritatea adolescentilor trec pritnr`o perioada de shok...toul se intoarce impotriva lor s.a....si din cauza dragostei...mda

deja viatza s-a schimbat si oamenii se schimba si ei si devin rai mai darky:| si asa toti ne lasa in urma ... raniti ... suferind si avand depresii mari !!

sunt si aia emo...prefera sa se ascunda de suferinta decat sa o infrunte...si sunt altii care plang...dar cred ca tot mai multi fumeaza,beau si se drogheaza...

una nu m-am ascuns de suferinta....efectiv am suferit dar nici sa trec usor nu am putut, sunt emo....dar pentru asta nu beau sau ma droghez de fumat asta e....sunt o gramada de persoane ce fumeaza si nu ca is emo....sau apucat de fumat, in fine nu cati inteleg in adevaratul sens al cuvantului ce inseamna depresia

poy din cauza ca yo sunt o fire mai dura ...si ca moolti ma inlaturau pt. asta sau pt ca ma credeau ...poate diferita , imi venea sa cred ca nu am un scop anume in viata ...si apoi si certurile din familie , cu mama si cu tata, iar mama spunea ca nu are nevoie de mn(spunea aceste lucruri din cauza suparari) ... am luat lucrurile foarte inserios ... ma saturaseram sa isi pata toti jok de mn ... si eu m-am gandit sa ma sinucid, dar nu am avut nici o data curajul de a o face ... am fugit de acasa, iar at mi-am dat seama ca mama ma iubea , dar nsh ... as vrea sa gasec si yo diferite raspunsuri la anumite intrebari ....

Poy nush exact ce inseamna o depresie ... dar dak ce am scris eu mai in sus o depresie .... at ....

pai si ce ai scris tu poate insemna o parte din de presie dar definitia mai exacta este:
Depresia clinică este o stare mentală de tristeţe ,amărăciune care persistă pe perioade îndelungate.


Simptome care durează mai mult de două săptămâni şi de o severitate care începe să împiedice desfăşurarea normală a activităţilor zilnice deja semnifică depresie clinică.
Se presupune că doar o mică parte din cei care suferă de depresie ajung să conştientizeze această afecţiune şi să se supună tratamentului corespunzător. Motivele sunt frica de stigmatizare socială, orgoliul personal şi ignoranţa.
Spre deosebire de credinţa populară, chiar şi cazurile de depresie severă pot fi tratate medical şi vindecate
Simptome

• Stare depresivă
  
• Pierderea interesului pentru activităţi care înainte produceau plăcere
  
• Incapabilitate de a mai simţi emoţii
  
• Frică
  
• Auto-învinovăţire
  
• Auto-compătimire
  
• Sentiment de neajutorare
  
• Stimă de sine scăzută
  
• Gânduri despre moarte şi/sau suicid
  
• Oboseală fizică şi/sau mentală
  
• Tulburări de somnşi apetit .....cam asta e nu este obligatoriu sa ai toate aceste sentimente, sau starii..insa la tine poate nu este o depresie....esti mica inca....ai numai 12 ani ar tre sa te mai gandestii insa e destul de grav ca ai gandit ca vrei sa te sinucizii(si vezi ca nu e vb de curaj ci mai degraba de o incapacitate de amai confrunta realitatea)
  

De azi am intrat intr-o depresie mare,azi am dat bacul la o materie la care n-am avut ce invata,efectiv,n-am avut profesori de specialitate si nici manuale(manuale nu se gasesc deloc),inainte de bac toata lumea ne zicea sa stam linistiti deoarece va veni cineva si ne va zice,pentru ca nu avem din ce invata,pana azi cand n-a venit nimeni,n-am facut aproape nimic,deja ma gandesc ca am picat bacu,toate planurile mele de viitor s-au spulberat,totul incepe sa se intunece ,nimic nu mai are sens,maine am bacu la geogra,nici nu stiu daca mai are rost sa ma duc.

ooooo nu e capat de lume daca pici bacu il mai dai o data.....si eu l-am picat si vreau sa zic ca am fost olimpica pe judet la materia picata si uite ca nu s-a daramat cerul....am dat un an mai tarziu la facultate....si apoi atunci eu eram inconjurata de probleme si am reusit sa fac cumva fata si acu la fel....sa stii ca un sut in fund inseamna doi pasii in fata....asa ca ai picat mai dai o data......si daca il ei sa ai bafta in continuare

De multe ori am intrat in depresie din cauza dezamagirii sentimentale ... (ma uitam la cei din jur cum au o jumatate sau macar au un grup de prieteni, si eu nu am) mergeam mereu pe expresia "sunt o umbra pe pamant, toti ma calca in picioare" ... ganduri de sinuicid am avut, recunosc ... luasem candva cateva algocalmine si mai mult rau mi-am facut la stomac (nu ajunsesem in spital, dar cat pe ce!) ... am trecut de perioada asta de a trece in lumea celalalta, dar cand vad ca ceva nu misca cu prietenul meu (am o relatie ciudata) incep sa plang pana cand nu mai sunt buna de nimic, nu mai am chef de nimic. Uite! de 2 saptamani sunt in starea asta, chiar daca am avut momente si de fericire, dar nu sunt eu ... stiu ca viata mea a luat o alta intorsatura si pe 16 iulie am un examen ff important si nu reusesc sa invat, nu ma pot concetra ... , mintea mea o ia in alta parte ... nu pot! La 3-4 zile eu plang ... nici nu le mai spun alor mei, pt ca nu ma vor intelege niciodata ce e in sufletul meu ... . cand eram mica am fost la un psiholog pt alte chestii de varsta, de atunci nu am mai fost ... si nu-mi imaginez ca el m-ar incalzii cu ceva, mi-ar da aceleasi sfaturi pe care mi le dau cu totii si astea nu ma incalzesc cu nimic ... increderea in oameni am pierdut-o, in special in barbati ... am suferit prea mult si incerc sa iau viata asa cum este ...

draga fraise daca starea ta depresiva ajunge sa depaseasca mai mult de 2 saptamanii sa stii ca este o problema destul de grava .....ai putea macar sa incerci sa vb cu un psiholog......si eu ziceam ca nu ma poate ajuta insa m-a ajutat fff mult am reusit sa trec peste multe....nici parintii mei nu intelegeau ce probleme am eu de tre sa merg la psiholog vb de mama mea, ca ea se enerva ca ce vb cu el si cu ea nu pot...si i-am zis tot ce aveam pe suflet adica ca ma simt rau , ca nu am chef de nimic ca am ajuns sa ma simt inutila....si asa mai departe...si stii ce mi-a zis ea..ca si ea a avut momente de astea in viata si ca se simtea rau de ii venea sa cada din picioare da ca ea a reusit sa creasca 4 copii eu cum nu pot sa imi vad de scoala si munca.......si ca am eu numai aiureli in cap....ea nu intelegea ca de ce pot vb cu prietena mea cea mai buna si cu ea nu.....si stiii cum a inteles ea ca eu chiar am o problema grava.....dupa 2 tentative de suicid....si pana ce am dat peste un psihiatru bun care m-a pus pe picioare si i-a explicat ca problemele psihice sunt grave si care med si terapie nu le pot rezolva.....acum situatia e alta ma simt mult mai bine decat acum 6 luni cand eram in spital

Sa zicem ca de 4 zile sunt fresh fara nici o lacrima, poate ca azi noapte mi-au curs cateva lacrimi, dar m-am linistit fff repede, aducandu-mi aminte de acum 2 zile petrecute cu prietenul si pur si simplu mi-a venit sa rad de tampeniile pe care le-am facut ... de' .... Si ceea ce am pe suflet nu le pot spune ca sigur i-as soca instantaneu ... apoi nu stiu ce relatie mai voi avea cu ei si cu ma vor privii. In schimb de viata mea ca ei stiu ca nu am prieten stiu si sufar dupa asta, dar de relatia mea cu acel barbat nu o stiu si nici nu ma gandesc sa le spun ... ... chiar daca atunci cand vreau sa fiu cu el si nu se poate, plang in disperare ca sa fiu in bratele lui ...

Gandurile de suicid au fost pe cand aveam vreo 16-17 ani...au trecut, in schimb ... plansul e actual ... Oricum imi traiesc viata si cu cateva planuri pe care, se pare, ca le voi realiza singura.

poate da poate nu.....insa sa stii ca numai tu crezii ca iai soca....poate vor intelege adevara problema, sau macar vb cu prietenul tau de ele.....daca nu ai incredere in el nu e o relatie prea sanatoasa.....daca ai incredere in el te poate ajuta mai mult ca oricine si ca orice, tu ai nevoie de dragoste si sa fii iubita,nu iti neglija acest drept,numai daca luptii vei afla care e adevarul si daca relatia voastra merita
acu revenind la familia ta....incearca sa vb cu persoana cea mai apropiata ca iti este si sa ii explici cum te simtii si cere-le ajutor nu iti fie rusine......si sa stii ca nu are de ce sa iti fie rusine de ceea ce gandestii si de faptele tale...nu esti singura care trece prin ce trecii TU chiar daca nu stii sunt multi oamenii care gandesc ca tine,insa ei cumva se elibereaza si mie mi-a fost rusine de ce cred ceilalti de mine si am hotarat sa ma sinucid si spre uimirea mea stiu destule persoane care m-au sustinut mai mult decat iti poti inchipuii si nici unul nu m-a judecaqt sau m-a i9ntrebat motivul au fost efectiv alaturii de mine ....chiar daca prietenul meu nu si s-a despartit de mine ei m-au ajutat

Cam greu sa le spun ce fel de relatie am ... (aici vei intelege mai bine)
Prietenul meu stie prea bine, dar mai mult nu are cum sa ne ajutam, sa ma ajute ... iar familia in nici un caz.

pai familia sa te sustina in cazul problemelor psi....iar prietenul tau are dataria sa te sustina....eu te cred ca te iubeste dar oare crezii ca are el posibilitatea de a fii langa tine atunci cand vrei sau mai bine zis ai nevoie....tu stii cat rau iti provocii asa....poate e numai iluzia iubirii...daca te iubeste ar face tot posibilul sa te ajute si nu ma refer sa divorteze ci doar sa te inteleaga si sa iti deie sfaturi.....uite eu chiar iti recomand sa te duci sa vb cu un psiholog....eu nu cred ca sunt in masura sa te ajut mai mult decat niste sfaturii, tu esti care trebuie sa decizii ce vei face cu viata ta ca sa numai suferii daca vei continua sigur vei suferii iti zic sigur suta la suta, cum sa trecii peste obstacolele din viata ta, care e situatia ta, pt ca probabil nici tu nu stii sigur, sa invetii sa nu mai suferii si sa fii calma si sa ai o viata linistita, si un psiholog te ajuta.....uite eu am trecut peste multe cu ajutorul lui am inceput sa ma iubesc, sa invat ce inseamna fericirea, sa simt ca pot traii si ca am pentru ce si ca nu merita sa ma sinucid ....iti zic sa faci cat mai repede niste hotararii in legatura cu viata ta, pentru ca e prea frumoasa ca sa suferii asa mult

Oare la noi in tara exista psihologi care sa "stie meserie" ?
Eu de mult am descoperit anumite lucruri si am invatat ca:
- in viata nu trebuie sa ai incredere decat in tine
- dragostea apare mult mai greu decat pare la prima vedere
- trebuie sa te bucuri cat mai mult de viata, pentru ca nu dureaza la nesfarsit
- daca zambesti te simti mult mai bine

mai exista....eu pot spune cu inima pe inima ca am dat peste un astfel de psiholog......ce ii drept si costa...dar no eu zic ca merita
eeeeee....cand descoperii dragostea adevarata iti zic eu ca vei invata sa ai incredere si in altcineva
da dragostea apare fff greu...da cand apare tre sa stii sa o pretuiesti
da asa e....sa te bucurii.....da uneori ete simtii incapabil
cateodata....daca eu zambesc la exterior pot fi trista in interior

Cred ca trebuie sa desoperi simplele placeri ale vietii care te pot face fericita. Si asa, cu un minim de efort, te vei bucura mai mult de viata.

euuuuu am trecut de mult peste faza asta.....simplele lucruri din pacate nu ma mai bucura....tintesc prea sus....poate de aceea sau nu stiu....dar stiu ca momentul in care intrii intr-o faza de genu greu iti revii

E bine sa tintesti cat mai sus. Dar uneori, cand simti ca ai ajuns la capatul puterilor, e bine sa revii la simplele placeri ale vietii. Si sa te bucuri de ele.

simplele placerii vad ca au disparut....trebuie sa le regasesc....e un lucru duficil dar imi doresc nespus de mult.

Poi nush ce am eu..poate gandesc prea realist.
Toata lumea se gandeste numai la persoana lui,sunt rai,egoisti.Lumea e foarte rea si uneori am gandeam de ce traiesc intr-o lume asa?
Uneori ma supar vazand cata ignoranta exista....
Nu am nimic cu mine,eu vreau ca lumea sa fie un loc mai bun, sa fie veselie,sa ajutam pe totii oamenii dar ceilalti nu vor.
Ce am eu ACUM nu cred ca e depresie, inainte mereu dadeam vina pe mine,credeam ca numai din cauza mea ceilalati sunt asa dar acum realizez ce se intampla...

...........buna, am venit si eu in clubul deprimatelor avind o poveste similara cu a Erenei, doar ca eu nu am fost niciodata la psiholog...decit o data si nu cred ca se pune....iar la psihiatru am fost o data mi-a dat buline dar am zis stop...nu le-am luat mi-ar revenit singurica, desigur partial....

simplele placeri ale vietii ....privitul cerului, mirosul ierbii...sint si ele la locul lor, dar nu tin de cald ca un prieten, un suflet care sa iti fie aproape....cred ca pot oferi mai multe satisfactii

Da, nu tin de cald unui prieten, dar macar te fac sa te simti putin mai bine. Sa zambesti si poate sa iti recapeti increderea in tine.