The first part in my Diary

26.07.2008.

Imi spune si mie careva ce s-a intamplat cu mine azi?!
Exageram.Nu,nu-i nevoie.

Desi...a fost ciudat comportamentul meu astazi... Dimineata oarecare,m-am trezit devreme,am intrat pe net,damn,ma durea burta ingrozitor (mhm,ieri n-a fost de ajuns durerea de picioare cauzata de cele 6 ore de mers prin oras,trebuia sa mai fiu si pe stop. Da'ce conteaza? Toate astea au insemnat haineee ). A inceput mama sa tipe la mine si sa-mi reproseze ca stau prea mult la pc si nu fac alte lucruri *importante*. Deja m-am saturat sa fie important doar ceea ce considera ea ,nu zic ca ar fi fost prea important intratul pe net,dar... urma sa fac si alte chestii care chiar contau pentru mine,asta daca nu mi-ar fi pierit total cheful de la primele vorbe de repros ale ei
Sa revenim. Pranz la fel de obisnuit. Credeam ca va urma sa ies,ca in fiecare zi.
M-am apucat de desenat (marturisesc ca ma doare mana de la atatea hasurari voi scana si alte desene ),m-am pierdut in Photoshop dupa aceea.

De pe la 5 s-a schimbat situatia total.Mi-am dat seama ca numai chef de iesit nu am. Ma simteam extrem de...sictirita.. Se innorase,priveam cerul,pe fereastra,printre golurile lasate de perdele. Urma sa ploua,mai mult ca sigur... Imi iesisem din starea obisnuita. NU voiam sa vad pe nimeni. Preferam,pentru prima data in ultimul timp,sa ma adancesc in foi,creioane si probabil picaturi de ploaie. SINGURA. Nu eram eu. A inceput sa ploua. Mi-as fi dorit sa fiu in acel moment la bunici,in leagan...cu castile in urechi. Sa privesc cerul gri incadrat de frunzele de un verde crud,de pe bolta vitei de vie. Sa las picaturile de ploaie sa mi se transforme in lacrimi. Da...in lacrimi...
Si n-am iesit... desi as simti nevoia. Poate voi lua pe cineva la plimbare. Am stiut dintotdeauna ca racoarea imi face prea bine :-<

27.07.2008

Damn.M-am trezit la 8 jumate' din cauza unui AAUUU,un carcel extrem de enervant la gamba stanga. Am scapat de el dupa vreo 10 minute mai dormi daca mai poti. Am stat si eu o ora pe net,oricum degeaba,si mi-a picat Again,DAMN! (brb.telefonul la incarcat ;) ).

In orice caz,in momentul asta ma simt foarte...sentimentala .Aseara...am iesit.Eram sigura ca oricat credeam ca voi sta in casa,nu voi suporta. A venit din Bucuresti o prietena si am vorbit cu ea,a venit la mine...Am iesit cam cand incepea sa se intunece. Era mult prea marfa aseara,era racoare si...prea bine. Adica fata de alte seri in care stateam in pantaloni trei sferturi sau scurti si maieu,imi luasem blugi lungi,tricou si aveam hanoracul legat pe umeri. Plus ca atunci cand am ajuns acasa,era deja nevoie si de hanorac. Tocmai incetase sa ploua,si aveam exact senzatia de atunci cand... am facut primul mare pas spre el,cand i-am dat acel bilet...Am stat doar o ora si ceva,nu aveam chef de mai mult si mi se facuse frig.

Am intrat in casa. De cand am apasat prima data Sign In,am avut la status "I'm not ME today..." Da. Pentru ca nu am fost eu,ieri. M-am comportat extrem de ciudat,m-am simtit extrem de ciudat...pentru mine. Ma simteam de parca eram o cu totul alta persoana. Nu incercam sa fiu...ci pur si simplu ERAM. Si n-am stiut daca sa ma bucur sau sa raman uimita atunci cand mi-au confirmat si alte persoane asta.
Am inceput sa vorbesc cu...EL. A fost ff ok. I-am spus ca nu stiu de ce ma simt asa,de ce am o stare total necunoscuta in general mie,la care mi-a zis... "hai mey,n-ai cum sa nu stii motivul ". Mi-a deschis ochii in momentul ala,m-a facut sa-mi dau seama ca poate nu vreau sa-mi recunosc nici macar mie motivul. Stiu doar ca tipul m-a determinat sa spun,dupa o lunga conversatie... k ma simt de parca as fi eu again. "ahh,poi e bine asa ;)" Daca i-as fi spus ca datorita lui mi-am revenit,pt simplul fapt ca imi face mai bine decat credeam sa vorbesc cu el...Probabil ar fi ramas si el uimit.
Pe zi ce trece,cu fiecare conversatie,imi dau seama cat de valoros e. Pot sa spun cu usurinta ca e cel mai de treaba tip pe care l-am cunoscut pana acum, pur si simplu insusirile i se imbina perfect,are tot ce trebuie in comportament...Si de ce sa nu spun,tot de ce am nevoie eu... Doar ca n-o sa simt niciodata ca a putut fi cu adevarat si al meu,macar cu o mica parte... Ii face placere sa vorbeasca cu mine,doar ca...mai mult ca sigur,la fel ca si cu o simpla amica :-<. Stie ce simt pentru el,dar sunt sigura ca nu-si da seama cat de profunde imi sunt sentimentele,cat de adancite in fantezie si cat de...vechi... Nu l-am lasat sa-si dea seama, desi nu stiu daca e mai bine asa. Poate ar gandi cu totul altfel daca ar sti intreg adevarul,dar nu pot sa ma decid... Pentru prima data,nu stiu daca sa risc chiar in tot...
Ar trebui sa ma simt norocoasa ca il am macar ca amic...chiar ar trebui...Dar nu pot,ma simt vinovata pentru ceea ce simt pentru el. Stiam ca intotdeauna ma indragostesc de cine nu trebuie,stiam ca intotdeauna nu e cum vreau eu... Candva,cand el nu ma cunostea,am spus "As fi extrem de fericita daca ar fi macar un amic,daca ar sti ca exist..." Si acum stie. Mai sunt fericita? Probabil ca da,dar nu-mi ajunge. Vreau mai mult...ar trebui sa ma multumesc,dar nu pot... ma determina sa vreau mai mult,tocmai pentru ca stiu ca-l am aproape,dar nu in modul in care mi-as dori eu...Ma intreb oare cand o sa-l uit,oare cand va ramane si pentru mine doar un amic...unul mai valoros decat toti ceilalti,si totusi doar un amic... :-<

29.07.2008.

Da...de juma de ora nu mai pot sa dorm.Am stat si-am ascultat muzica la casti

Bai...eu acum imi dau seama cat de putin timp mai e pana la tabara... Pe 5 august dimineata plec Cat am asteptat eu zilele astea... O sa spun oficial gata cu tipul respectiv,macar pentru 6 zile Da...pentru ca n-o sa conteze. Stiu ca o sa uit de el in astea 6 zile,trebuie...vreau,o sa fac tot posibilul. O sa ma distrez cu prietenii la maxim,o sa flirtez la greu si o sa dansez de o sa rup discoteca LIBERTATE,FRATE!!!

Mi-a ajuns...tot ce am facut pentru el (de fapt a fost pentru mine...dar s-a intors impotriva mea,pentru ca oricum numai in avantajul meu nu e acum) e de ajuns... Nu mai fac nimic. De acum...las totul sa mearga in voie. N-o sa-l uit,stiu ca momentan nu pot si probabil nici nu vreau. Dar nu mai pt el,pentru ca poate nu merita. SI chiar daca o sa am momente in care chiar o sa fiu din cauza amintirii lui sau pur si simplu din cauza...lui,stiu ca are cine sa ma inveseleasca si sa ma readuca la starea mea obisnuita.

Ieri am stat cu amicii...M-a apucat si pe mine *melancolia*,drept sa spun,la un moment dat... M-am retras intr-o alta parte...m-au lasat 10 minute,au vazut ca nu ma intorc,au venit la mine ) "C'mon,ce-ai patit moh? " "Dc stai singura? Treci mey cu noi " Bine,doi dintre ei stiau motivul... si var'su celui de care'mi place mie (tin sa spun ca el nu era acum aici) ...si deja s-a enervat,pt k nu-i place sa ma vada asa... "Pana la urma ce draq iti place la var'miu? In fine..." Ce-mi place? Multe imi plac. Si o sa-mi placa in continuare.
M-au facut sa rad,au venit la mine. Am *sfarsit* prin a dansa din greu pe Shine On si a face caterinca

Dap... eu acum vad ce prieteni am



:X

01.08.2008.

Mda. Multumita dragilor mei vecini si ale pasarilor disperate care urla ca proastele afara,m-am trezit de la 7 . Dude,trebuia si mama sa plece la doctor si am profitat de ocazie sa-mi incalzesc vocea,k si-asa sunt singura acasa Macar sa fie o parte buna si'n asta. A...da...m-am culcat si devreme,k dak mi-era somn faceam oricum tot posibilul sa adorm la loc

Putin mai tarziu ma spal si eu pe cap...Dak tot m-am trezit cu noaptea-n cap

Aseara am stat...si m-am gandit. Am analizat doar situatia,fara infloriri si fara sperante... Candva,acum cateva luni,mie'mi placeau doi tipi simultan. Pe unul dintre ei am inceput sa-l cam uit,a ramas un simplu prieten...In schimb dupa celalalt eram extrem de...moarta ,dar din pacate vad k nu-mi prea iese nimic. Si...ieri...*primul* tip,cel de care uitasem...S-a comportat ciudat,in bine...a vb mult mai mult cu mine,a vrut sa stam doar noi 2,am stat de vb despre chestii banale,da'tranknea in prostie .Ce mai pui k atunci cand am plecat(doar noi doi..altii erau in alta parte..era un cuplu pe care l-am lasat acolo,statea bine unde era ),in loc de un simplu pupic pe obraz cum e de obicei de pe la toti baietii cu care stam,m-a pupat prin coltu'gurii,pe undeva pe-acolo
M-am dat seama ca-mi place again de el Lol,deci nu reusesc sa scap deloc de baieti .Acum nu mai reusesc sa ma intalnesc cu el decat duminica,pentru ca pana atunci lucreaza...Probabil o sa-i trimit un sms,ceva intre timp.Sau nu,nu mai fac nimic.Il las pe el sa vina la mine dak e vorba de ceva pe bune. In orice caz,am luat-o ca pe o faza normala...pt k asta a si fost. So... poate sa nu fie deloc concret. Pana se mai concretizeaza sunt destul de indiferenta (bine..speranta e si ea pe undeva pe-acolo ),nu vreau sa mai incerc sa cred sau sa sper lucruri pana nu e ceva pe bune

Traiesc doar clipa

In legatura cu tabara,mai sunt doar 4 zile si abia astept... O sa uit de tot acolo,sunt hotarata sa fac o groaza de lucruri pe care probabil nu le-as face aici,si de care sa nu-mi para rau... Multe. O sa fiu si altfel daca e nevoie, probabil o sa-mi dezvalui si o alta latura mai *rea* a mea... Simt nevoia de o schimbare,macar pentru 5-6 zile. Si n-o s-o las sa treaca pe langa mine fara sa fac nimic.

Can't wait stiu k o sa fie distractie la maxim. Numai sa ma vad acolo...sper k nu intervine ceva pe bune,o sa fac urat rau de tot dak intervine ceva kre ma va opri de la distractie

Aceiasi faza o am si eu acum ... da cu 2 fete ... si nu stiu cum sa fac ... ... as avea si eu nevoie de niste sfaturi .... si nu inteleg ceva ... Tu ai 13 ani (profil) si tipul lucreaza ? ...

Legat de tabara ... distractie placuta ;) ... da sa nu te inveti cu latura *rea* a ta ... ca nu cred ca o sa fie bine;))

><

11:45

Are 15 ani el. Si da,lucreaza )) job'uri de-astea banale,pe vara doar...gasesti la noi pe litoral,poti sa te duci de la 14 ani :-J Pai vezi si tu ce faci,k macar cu una dintre ele tre'sa-ti iasa ceva :> n-am inteles,ele dupa tine sau tu dupa amandoua? )

Mersi mult...toata lumea imi zice sa nu ma invat cu latura *rea* stiu... n-o sa iasa deloc bine dak ma intorc cu acelasi comportament... O sa fie ceva temporar doar ...Dar trebuie sa fie,vreau sa ma simt altfel zilele alea,sa stiu k fac exact ce am chef si cu cine am chef (bine...nu ma refer la chestii exagerate ) ) .Trebuie sa fie ok...

aha ... invata de mic cum e cu muca ... eu primi bani i-am castigat la 16 ani pe servici ... 2 mil pe saptamana si am lucrat 2 luni )))) ... da mi-o luat bani mama si s-o dus si mi-o luat de imbracat si incaltat ... stiti cum sunt mamele ... mie trebuie sa-mi ieie ceva de imbracat pe saptamana ... daca aveam macar bani de o saptamana ... vaileu ce iesea

Pai una mi-o spus ca ma place ... dar am facut eu o prostie in septembrie :-< ... si n-o fost de bine ... cealalta ... hmmmm ... mi-o spus tot felul de complimente ... dar imi e greu s aleg ... imi e frica ca o sa alg gresit si o sa se supere cealalta ... :-< ... offff dragostea asta ... e grea )

[chestia asta constituie primul post pe blogul meu,fara versurile atasate. oricum,e exact ceea ce as fi vrut sa spun si in Diary ]


9 septembrie,12:32...

Mi-a soptit o fraza printre suspine,am incercat s-o ascult cu sufletul. Reusisem sa-mi deschid aripile,desi stiam ca ar putea fi ultima oara.
Vise...vise...vise.Realitatea unde ramane?O las in urma...prea mult pentru mine?! Plutesc printre unde de minciuna si adevar,ma salvez dintre regrete si lacrimi. Oricum se schimba... oricum apare altceva... Sunt obligata sa rezist si sa sper. Desi ar putea fi o ultima dorinta de-a lungul unor ani.
Persoane,timp,urme...totul variabil.Ma satur?! Deschideam noi porti spre cunoastere.Am cunoscut destul...am indurat indeajuns.
Vreau sa respir,sa adorm intre petale de trandafiri,picaturi de ploaie,sa visez...sa uit...
O ultima dorinta...Wake me up when september ends...


Summer has come and passed
The innocent can never last
wake me up when september ends

like my fathers come to pass
seven years has gone so fast
wake me up when september ends

here comes the rain again
falling from the stars
drenched in my pain again
becoming who we are

as my memory rests
but never forgets what I lost
wake me up when september ends

summer has come and passed
the innocent can never last
wake me up when september ends

ring out the bells again
like we did when spring began
wake me up when september ends

here comes the rain again
falling from the stars
drenched in my pain again
becoming who we are

as my memory rests
but never forgets what I lost
wake me up when september ends

Summer has come and passed
The innocent can never last
wake me up when september ends

lïke my father's come to pass
twenty years has gone so fast
wake me up when september ends
...

Pfoai...

cate s-au intamplat...speranta,iluzii...damn...
so cate s-au intamplat

si bune...si...aiurea...
acum singurul lucru pe care-l am de facut e sa...astept si cat sa astept nu stiu,dar stiu ca *singura chestie e rabdarea* what can i say?!
da,s-au intamplat chestii foarte cute...si mult prea marfa...da la o alta extrema sunt puncte care ma fac sa nu cred atat de mult in astea..

si da,avem sanse...care nu mai au mult si se duc,la fel cum au si venit...daca nu avem de gand sau daca nu are de gand sa faca ceva mai repede...eu am facut atatea pentru asta :-< si de la el vad numai vorbe care par dorinte,nu promisiuni,dar...nimic concret :-< Si poate si eu o sa ma satur candva,si cand se va hotari si el si-si va da seama ca poate era mai bine daca eram impreuna si-atunci eu o sa fiu aia care'i spune ca rabdarea conteaza

daca ne intalnim si noi mai mult timp intr-o zi,in afara de vazut si vorbit 10 minute si ore in sir pe mess,in urmatoarea luna,ar trebui sa fiu cea mai fericita!

Wtf... cate i se pot intampla si tipului asta Si culmea ca ne comportam ciudaat(da'nu in rau),in asa fel incat toate persoanele(aproape) care ne stiu discutiile si situatia in sine ma tot intreaba * cum drq moh nu sunteti impreuna?! *

Oricum m-am saturat sa ma strofoc si sa'mi iasa anumite lucruri pe moment,si apoi sa se intample ceva care sa ma faca sa-mi dau seama k pana la urma e degeaba... Si sa ma amageasca si sa faca totul cum vrea el pana la urma..poate si eu ii dau frau liber...nu stiu...


si totusi nu pot sa uit seara cu scuterul...parfumul lui si...el... damn :-<

"Iti amintesti cum era? Cand mergeam acolo si dincolo...si nu trecea o zi fara sa ne vedem... Si chiar nu-mi imaginam cum as fi putut face tot ce mi-a iesit,fara tine... Si cum a trecut totul...Iti amintesti?? "

De parca ar ajuta pe cineva cu ceva sa-mi amintesc. Uneori chiar ma intreb daca mai are vreun rost sa treaca toate,una dupa alta,asa,ipocrit si pur si simplu stupid... Si sa ramana in urma doar amintiri. Pai bineinteles,amintiri,ca doar nu pot sa prind oamenii intr-o capcana a timpului. Sa ramana pe veci acolo. Nu pot. Si chiar daca nu,rostul de multe ori nu-l vad. Pe bune,mai bine as uita tot odata cu vesnica replica *it's over*. Imi doream de mult sa o spun...si uite ca o fac - Nu-mi pasa!
Stiu ca nu e logic. O logica ar avea inlantuirea intamplarilor pe *momentele subiectului*. Asta suntem? Niste personaje dintr-o naratiune-lume,fara viata? Chiar avem nevoie sa fim controlati de ceva? Daca e asa,prefer sa delirez in continuare intr-o lume fara logica. Ar putea oricine raspunde "Tu singur iti controlezi intreaga viata,daca te simti pe cont propriu. Independenta iti e asumata." Ba nu,nu-mi e. Oricat as incerca...lumea din jur schimba multe. Nu le ajunge sa se schimbe doar ei. Mi-a pasat prea mult candva si totul fara rost. De ce sa-mi fac rau in zadar daca in bine nu s-ar schimba nimic concret?
Eu eram aia care merita. Si se faceau promisiuni. Destule promisiuni ca sa ajunga la un apogeu si sa-si dea oricine seama ca devenea ireal. Meritam,nu? Prostesc.
E clar ca intotdeauna ne ascundem dupa aparente si devenim parte din altceva,niciodata unici si like *me,myself and I*...E chiar asa grea origininalitatea si sinceritatea? Cate batai de cap da? Le-as suporta. Poate ar merita intr-un fel sau altul. Dar...inconjurata de toate astea,picaturi de fatarnicie si minciuna,indiferenta nu mai doare. Si nu-mi e greu s-o spun. Nu-mi mai e.

"M-am saturat. De tot."
"Sa nu te-aud cu prostii din'astea!"
"Stai linistit. N-o sa ma auzi."

Iti amintesti?